Despre 2009 pot spune cu mana pe inima, ca a fost un an  bun. In primul rand, a fost anul in care am facut trecerea de la un dot blogspot dot com la dot com (multumesc Alex pentru suport). A insemnat mult pentru mine. A insemnat trecerea la un nou nivel, a insemnat trecerea de la amatori la (semi)profesionisti, a insemnat o noua promisiune facuta mie. Daca ar fi sa exagerez putin, a fost un fel de renastere. Si, tot la capitolul nou, intra imensul knowledge acumulat anul acesta in ceea ce priveste development bazat pe wordpress si social media.

De asemenea, 2009 a fost anul in care am devenit foarte activ pe twitter. 2009 a fost anul in care am inceput sa cunosc si oamenii (minunati) din spatele tastelor. Fie ca au fost bloggeri sau twitteristi, am avut placerea sa-i cunosc la diverse evenimente la care am participat.

Si daca tot am vorbit de evenimente, vreau sa multumesc unor oameni (si echipelor lor) pentru ca au facut sa se intample o serie de evenimente la care am avut placerea sa particip. Astfel, ii multumesc lui Ariel pentru Bikewalk-uri, Tarei pentru Urban Soup Nights, lui Copolovici pentru supele de la Urban Soup Nights, lui Claudiu pentru BeerTweetMeet-uri si lui OLiX pentru #lafilmari. De asemenea, multumiri si celor care au participat la #astt si #tui.

Pentru 2010 imi propun sa particip la mai multe evenimente (in functie de timpul liber disponibil), sa scriu mult mai des pe blog (de asemenea depinde de timpul disponibil), sa cunosc mai multa lume (pentru ca sunt oameni de pe twitter in special pe care as vrea sa-i cunosc in real life) si sa am trafic mai mare decat am avut anul asta.

Voua va urez pentru 2010 sa vi se intample fix ce-mi doriti si voi mie, dar de doua ori mai mult.

Inchei aici, va zic La Multi Ani si… ne citim si-n 2010.

Dar linistea acestei oaze de armonie, prosperitate si civilizatie este perturbata de un singur lucru: ceasurile din parcuri. Vechi, ruginite, arata cam ca un cos mare, urat si plin de puroi pe un ten care ar fi de altfel perfect fara el.

Asa ca, doctorul Oprescu, si-a chemat echipa de asistenti de la ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, din cadrul Primăriei Bucureşti), si vorbira si s-au sfatuit zi de vara pana-n seara si au tras urmatoarea concluzie: Bucurestiul are nevoie (ca de aer) de nu mai putin de 20 de ceasuri suflate in aur de 24k si cu ecran de cristal. Cel putin asa afirma cei de la realitatea:

Un proiect al Administraţiei Lacuri şi Parcuri prevede ca într-un an de acum încolo să fie reparate şi înfrumuseţate toate ceasurile din Bucureşti. Recondiţionarea presupune ca toate elementele ornamentale, cifrele şi literele să fie subliniate prin acoperire cu aur. Carcasele vor fi confecţionate din cristal de înaltă calitate.

Fiecare ceas va funcţiona perfect şi după o pană de curent şi se va ajusta automat odată cu trecerea la ora de vară/iarnă. La interior ceasurile vor avea un sistem electronic de control (GPS) şi o memorie internă cu o precizie de minus/plus 4 secunde la 100 de ani. [...]

În plus, ceasurile vor avea o memorie internă cu 30 de melodii tematice – muzică folk (nr. pt domnii de la Realitatea: se scrie folk, nu folc), clasică, patriotică, populară şi specială de Crăciun, dar şi posibilitatea de programare în sistem de “Linişte“, pe timpul nopţii.

Costul total al distractiei? Cam 710.000 de euro. Vorba aia… ieftin ca braga. Numa’ ca ar fi cateva probleme.

1. Bucurestiul nu e nimic din ce am zis eu mai sus.
2. ALPAB recidiveaza iar cu cheltuieli nejustificate din banii publici (sa nu uitam de gazonul de pe Bd. Unirii care a costat o caciula de bani, adica tot vreo 700.000 de euro). Pentru ca distractia lor, o platim noi, fraierii care platesc impozite si taxe.
3. Plus ca primaria & co. uita de un lucru: e criza si, mai ales, infrastructura Bucurestiului e la pamant si chiar sunt alte lucruri mult mai urgente. Cum ar fi reabilitarea centrului istoric. Macar sa termine cu sapaturile pe acolo. (Vad ca incearca sa ia ochii lumii cu ceva scari rulante schimbate… pentru ca, sa recunoastem, se apropie alegerile prezidentiale).

Si, dupa cum zicea si Andy Mihail de dimineata, “Ce-i trebuie chelului? Tichie de margaritar.” Cam asa si cu Bucurestiul si cu ceasurile.

Si, ma intreb si eu o chestie: daca chiar o sa se puna in practica chestia asta cu ceasurile, in cat timp vor fi distruse de cetatenii “binevoitori” ai urbei? Eu zic maxim 3 saptamani (ca sa nu spuneti ca sunt pesimist).

Pana la urma, sa faca treaba asta de dragul alegerilor, iar noi o sa-i credem ca e facut pentru noi si de dragul nostru si o sa-i votam la alegerile viitoare…

…NOT!

Sincer ma asteptam sa fie niste discutii/prezentari mult mai constructive, si, deasemenea sa fie o discutie ca intre prieteni, nu o serie de discursuri cu tenta mai mult sau mai putin corporatista.

P.S. 1: Sonorizarea a fost sub orice critica…
P.S. 2: Ma bucur ca am cunoscut/reintalnit niste oameni faini (In ordinea aleatoare a numerelor de pe tricou: @hilkee, @fatadinport @catalinabanica @justf0rfun @cart00n… Thank you guys )

Am trecut pe un host propriu (merci Bleau pentru suport), cu domeniu propriu.

E timpul sa trec la treaba asa cum trebuie.

Time to play with the big boys.

P.S.: o sa mai surubaresc putin pe la blog in urmatoarele zile, pentru o mai buna functionare

Rezultatele cautarii sunt precise, spre deosebire de alte aplicatii de acest gen care afiseaza rezultatele in functie de relevanta lor, filtarea lor, ramanand la latitudinea utilizatorului. Un feature interesant este cautarea comparata (ilustrata in imaginea de mai jos).

Recomand Wolfram|Alpha tuturor ca sursa de informatii tehnice (in primul rand).

Un exemplu de rezultate comparate, obtinute cu Wolfram|Alpha.

Un alt motiv ar fi ca… intr-un final, am realizat ca trebuie sa fac ceva pentru ca url-l asta http://voiceofsilencenomore.blogspot.com/ era prea lung, si cine ar fi stat sa retina ditamai sirul de caractere? Asta are un url mai scurt, si deci, mai usor de retinut .

Tin sa precizez totusi, ca VoSNM va continua sa functioneze in continuare, pentru ca nu-mi sta in fire/nu pot sa “distrug” ceva creat de mine, mai ales daca am lucrat destula vreme la proiectul respectiv (2 ani si putin reprezinta totusi ceva).

Asa ca iata-ma inca odata la inceput de drum. Vreau sa multumesc inca de pe acum celor care vor intra, vor citi, si, eventual, vor comenta.