Ma intreba in seara asta cineva de ce nu scriu nimic despre Michael Jackson si despre moartea lui.
Simplu. Pentru ca mi-e scarba de tonele de texte scrise despre asta. Pentru ca nu-mi place ca a fost mediatizat extraordinar de mult momentul. Pentru ca MTV a facut actiunea aia de toata jena in care lumea a mers la stadionul Lia Manoliu sa aprinda lumanari si sa depuna flori. Pentru ca incepand de vineri posturile de radio si de TV au inceput sa difuzeze in heavy rotation melodiile lui, desi pana atunci, majoritatea il uitasera. De tot. Pentru ca se fac tot felul de anchete si investigatii in acest caz. Pentru ca lumea nu vrea sa accepte ca nu era nemuritor si de aceea se fac aceste anchete. Pentru ca mi-e scarba de toti aia care l-au aratat cu degetul si l-au catalogat drept pedofil, infractor, homosexual si acum tin discursuri pioase legate de el, de omul Michael Jackson, de cel ce a fost regele pop-ului.
Singurul lucru care ar fi trebuit sa fie facut in legatura cu moartea lui era doar sa fie anuntat faptul ca a murit si atat. Sa se pastreze tacerea. Sa se tina un moment de reculegere pentru el. Nu sa fie tot evenimentul intr-un media bomb. Atat. Sau, cel putin, asta cred eu ca ar fi trebuit facut.
Later edit:
Daca ar exista OTV in SUA, probabil ar face un serial referitor la moartea lui Jackson mult mai lung decat “Disparitia Elodiei”, cu tot felul de bufoni, pareristi, “specialisti” si bagatori de seama care n-au nici un fel de legatura cu omul.
