…un post despre profesiile pe care mi le doream sa le practic cand eram foarte mic.
Stau cateodata si ma intreb oare unde s-au dus acele vise si planuri pe care ni le faceam cand eram mai mici. Pentru ca, sa recunoastem, foarte putini dintre noi si-au realizat acele planuri. Pentru ca “pe vremea noastra” nu se auzise de multe din meseriile pe care le practicam astazi. Cine auzise atunci de copywriter, designer, brand manager, content manager, developer, system administrator, PR sau, de ce nu, blogger? Si lista ar putea continua…
Si intr-un fel, ma gandesc ca a fost mai bine asa, sa alegem altceva decat ce ne-am fi dorit. Va dati seama cati astronauti, piloti de curse, medici, pirati, aviatori s.a.m.d. ar fi fost in lume?
Si daca stau sa ma gandesc, mai bine, eu as fi fost cel mai original dintre toti (daca era sa “ma tin” de cuvant cand am zis de primul loc in care as fi vrut sa lucrez). Dar ca sa nu fiu inteles gresit, am sa va spun o scurta povestioara.
Intamplare petrecuta acum multi ani, cand eram mic. (Cu ocazia asta vreau sa le raspund celor care de fiecare data cand spun ca “eram mic” se uita la mine si ma intreaba: “Da’ ce ba, tu ai fost vreodata mic?”. Da, am fost “cand nu m-ai vazut tu”, thank you for asking.). Aveam cativa ani si nu situ unde trebuia sa ma duc cu tata cu tramvaiul. Actiunea se petrece in Braila, orasul copilariei si adolescentei mele. Si, cum mergea tramvaiul pe Dorobanti (brailenii vor recunoaste reperele), ajungem in dreptul restaurantului “Zorile”, unde pe vremea aia era o vulcanizare care in fata careiaera ditamai mascota de la Michelin… care mi-a captat atentia si mi s-a parut a fun place to work
… Si prima reactie a tatalui meu (dupa cum mi-a spus el) a fost un “Taci din gura, ca ma faci de ras”, rostit printre dinti.
Ce-i drept, dupa aia am revenit la chestii mai “pamantesti” si mi-am dorit sa fiu “sofer de vapor”, ca, deh… aveam Dunarea aproape, si pe vremea aia treceau multe vapoare pe Dunare.
Vorba ceea: “Mai bine sofer de vapor decat vulcanizator“. Apoi mi-am dorit sa mai fiu profesor, star rock, programator (pentru Microsoft, sau pentru o firma de jocuri) si, medic chirurg (ma rog… dupa ce am pus in balanta ce riscuri implica meseria asta, mi-am dorit sa devin medic legist, din simplul motiv ca n-as omori pe nimeni, “pacientul” fiind deja decedat.)
Si, vroiam sa va intreb: “Voi ce va doreati sa va faceti “cand voi fi mare“?”
P.S.: Imi aduc aminte ca unul din copii vecinilor mei isi dorea sa ajunga postas, iar altul “nas” (la CFR). (Dar, deh… ei erau un pic mai mari
).