“Scriu frumos dar nu pudic / Scriu mult dar nu public” Cedry2k – Balboa.
Stateam aseara si ma uitam peste textele scrise in ultima luna. Sute de randuri care nu au apucat, si probabil nu vor apuca niciodata sa vada lumina online-ului. Unora le-a trecut momentul, altele au fost macelarite din cauza auto-cenzurii, iar restul asteapta cuminti ziua in care vor fi publicate. Pentru ca, desi nu am mai publicat nimic, nu am incetat a scrie, pentru ca simteam nevoia de a ma exprima, de a purta un dialog cu propria-mi persoana (de cele mai multe ori), si recunosc, ma pot exprima cel mai bine in scris.
La inceput a fost necesitatea, apoi vointa
Sau, ca sa intelegeti mai bine de ce am (cam) absentat din mediul online, acum aproximativ o luna a trebuit sa ma mut cu arme si bagaje intr-o noua locatie, unde in primele zile nu am avut acces la Internet, apoi mi-am luat un stick “cu net” pe care l-am folosit doar in prima seara. Apoi am vrut sa vad cum e viata fara Internet, blog, twitter, facebook, messenger si alte dracii cu care ne pierdem vremea si ne relaxam online. A fost o experienta interesanta trebuie sa spun, pentru ca am descoperit cat timp pot avea pentru a face lucruri utile pentru mine. Intr-adevar mi-a lipsit enorm confortul oferit de Internet atunci cand vine vorba de a accesa foarte usor diverse informatii… si cam atat.
In loc de incheiere
La fel ca toate schimbarile petrecute in viata mea in ultimele doua luni, renuntarea la Internet s-a produs brusc, insotita (ca si in cazul celorlalte schimbari) de o stampila imaginara pe care scria cu litere mari “Deal with it.”.