…sau, mai degraba, mi-e rusine cu romanii (unii din ei).
Continuare a jurnalului de bord… Milano (IV)
Ieri, mai pe la pranz, stateam la hotel la o cafea (ca afara era o caldura de ti se lipeau talpile de asfalt). Si, cum stateam eu linistit cu gandul in varii directii, aud la receptie ca se vorbeste romana. Ok, se cazeaza niste romani zic. Dar dupa doua minute, se aude mare zarva de la receptie, “condimentata” cu injuraturi in cea mai romaneasca limba posibila. Si il aud pe manager (are o voce inconfundabila… ceva gen Florin Chilian) ca tot incerca sa le explice ceva. Asa ca am ciulit urechile, sa vad cine cum si de ce.
Ce se intamplase defapt? Romanasii nostri au facut rezervare pentru o camera single (desi erau un cuplu, iar camera single e pentru o persoana), iar managerul nu avea nici un single disponibil. Asta, teoretic, era un motiv bun de cearta. Recunosc, daca as fi fost in locul lor, si eu mi-as fi cerut dreptul (intr-un mod mlt mai civilizat decat ei, ce-i drept). Numai ca, managerul vroia sa le dea o camera double, la acelasi pret cu una single. In locul lor, credeti-ma ca as fi zis merci si nu as mai fi comentat. Desi, nu mi se pare normal ca intr-o camera single sa stea doua persoane, si mai ales, sa doarma intr-un pat de o persoana. Ok, inteleg ca poate nu aveau bani pentru un double, dar, daca ti se ofera ceva mai bun, la acelasi pret… nu refuzi si nu faci scandal (mai ales, nu faci scandal). Ei nu, nu si nu, vrem single! Tipau, urlau si faceau ca toti dracii pentru o amarata de camera. Marlani de Bucuresti… n-ai ce sa le ceri… la mintea lor, mai pui 5 lei si cumperi o creta.
Pana la urma, managerul a mutat alta persoana intr-o camera double si i-a mutat pe aia intr-un single. Ca deh… tipul este foarte amabil, si stie cum sa-si trateze clientii, astfel incat ei sa se mai intoarca acolo.
Pe urma, a sosit grandiosul moment al check-in-ului… cand, au trebuit sa plateasca. Iar au inceput cu scandal. Ea, “ok, we pay now”, iar el a sarit ca ars: “nu, ca nu-i platesc nimic acum, ca platim maine, sa vedem cum sunt conditiile”. Oare la ce conditii s-o fi asteptand de la un hotel de doua stele? Daca vrea ceva premium (a se citi lux), de ce nu s-au dus dracului la hotelul Bvlgari sau Armani? Ca tot era el cocalar. Acolo ar fi avut orgasme peste orgasme din clipa in care ar fi pus piciorul in hotel pana in clipa in care ar fi plecat. Armani Hotel, visul cocalarilor din Romania. Daca vrea low cost, atunci ciocul mic si joc de glezne. Pana la urma au platit (cred). Si cand te gandesti ca s-au purtat asa de urat cu saracul om…
…si dupa faza asta, am avut un mic flash-back.
Anul trecut, cand am fost in Creta, am facut o excursie pana in zona viticoloa Peza, la Uniunea Viticola Peza. Acolo, ni s-a spus ca putem sa gustam din strugurii ce se aflau in camioane, pentru a fi dusi sa fie transformati in vin. Am luat o bucatica dintr-un ciorchine, pentru degustare. Ceilalti romani (ca eram numai romani in grup), au gustat cate un ciorchine – doi si apoi au trecut la umplut sacose cu struguri. Deh… daca era moca de se sa nu mananca si gura lor. Plus, ca-i auzeam prin autocar “oare astia se strica pana acasa?”. Ce mama naibii ba, vroiati sa-i duceti in Romania si sa-i vindeti la taraba? Am ramas uimit, pentru ca aveam oarece pretentii de la niste oameni care au avut bani de o vacanta la un hotel de 4-5 stele.
…si dupa aia, parca ii aud pe astia ca se intreaba de ce ne urasc italienii, de ce nu ne place si nu ne vrea Europa? D’aia ba, pentru ca nu sunteti civilizati, pentru ca nu stiti sa va purtati ca oamenii, pentru ca probabil va aduce la orgasm starea voastra de nesimtire crunta.
Inchei in stilul unei reclame care era odata pe TV-urile din Romania: pentru romanii civilizati, de la mine: respect.
Ne citim maine.
hmm… Romania are o imagine nu tocmai favorabila, mai ales in italia… prietena mea s-a mutat acolo si anul trecut, toata vara, am fost la ea… ne-am facut amici si cand au auzit ca suntem romance, ne-au intrebat daca avem curent (?!) mi-am dat seama ca pentru ei Romania = tigani. cand mergeam in oras si cu tramservizzi [ratb-ul la noi] asteptam intai sa vb ceilalti si de mult ori aveam romani langa noi, unii ne si comentau…
@onics romana am observat ca e a III-a limba vorbita aici, dupa italiana si engleza. Pana acum nu am avut nicio problema, dar, dupa cum zicea o tipa din SUA, “you don’t look like romanians… the ones i know are pale and look sad…” poate si asta e un motiv pentru care nu am avut probleme si nu am auzit vorbe
un alt peisaj, de data asta in Romania, Sighisoara. Ne imprietenisem cu un cuplu din Finlanda si pe la a treia terasa pe care am schimbat-o ni s-au alaturat si alti straini, replica celor din urma cand au auzit ca suntem romani a fost: ooo, be careful! Le-am spus ca au dreptate si sa se fereasca insa nu era si cazul nostru…
La capitolul bune maniere nici italienii nu stau mai bine. Majoritatea trec pe langa tine si te lovesc sau te ard cu tigarea si nu au bunul simt sa-si ceara scuze. Exista si babe care te imping in mijloace de transport in comun si te injura in cea mai pura italiana pentru ca te dai prea incet din fata lor.
Deci nu prea conteaza nationalitatea, fiecare padure are uscaturile ei.
Un lucru insa trebuie admis: ei isi trateaza clientii mult mai bine, in majoritatea cazurilor. Zic asta pentru ca administratorul Institutului de Moda Burgo, habar nu are cum sa-si trateze clientii. Angajatele sale in schimb sunt niste dulci.
PS: Nu va inscrieti la acest institut daca nu stiti italiana. Desi pe brosura lor scrie ca au si cursuri in engleza, aceasta promisiune este cat se poate de falsa.
Traiesc in Italia de apx.7 ani si nu am nici un motiv sa ma plang.Asa cum poti intilni oriunde in lume sunt si lucruri bune si rele.In final totul este o chestiune de perceptie.Daca lumea ar privi mai putin la stirile TV si ar incerca sa iasa in strada,ar avea o alta viziune despre oameni.
Adevarul e ca nu poti judeca un popor dupa cateva oi negre. Au si italienii si romanii si americanii problemele lor. Dar la fel de adevarat e ca oriunde ar merge romanu nostru isi lasa amprenta, fie ea buna sau rea. Romanii sunt harnici de-obicei, si am prieteni multi in Italia care au deja firmele lor si sunt oameni cinstiti, duc o viata buna, dar in acelasi timp cand aud de cocalarii si tiganii care ne murdaresc numele prin Strainezia mi se face rau. Asta e, deocamdata nu avem ce face.
las’ ca eu tocmai m-am intors din Belgia si sa stii ca si ei au luat ceva de la noi: cersetori.
.-= Ultimul post al lui cristean pe blog… Rusinea =-.