un blog scris de Andrei Bogdan si aflat in versiune α de β

Bine v-am regasit dragii mei. Am absentat vreo doua zile de pe aici, astfel incat cei care vroiau sa citeasca ceva nou pe acest blog au fost putin dezamagiti pentru  ca nu au mai gasit nimic proaspat. Dar uite ca m-am intors .

Dupa cum ziceam am absentat motivat. De ce? Pentru ca nu am avut timp de scris. Mi-am facut bagajele si am plecat pentru vreo doua saptamani in Milano, capitala modei. Nu, nu m-am reprofilat pe fashion blogging. Sunt aici cu alte scopuri/motive. Nu o sa stau acum sa explic de ce, cum sau alte chestii. In fine.

Drumul

Asa ca, alaturi de Ana, ne-am prezentat ieri cu arme si bagaje, la aeroportul Baneasa pentru a ne imbarca la bordul unei curse WizzAir cu destinatia Orio Al …, adica aeroportul Bergamo, adica, Milano. Nici nu incepuse calatoria si deja pentru noi aparusera doua noutati: prima data cand calcam in aeroportul Baneasa si prima data cand urma sa zburam cu o companie low cost. Mi-a placut ca check-in-ul a fost foarte rapid (muult mai rapid decat alte dati), dar cozile din aeroporturi si-au luat partea leului in momentul in care a trebuit sa facem controlul documentelor. Am stat vreo 15 min acolo… deh… nu am gasit inca aeroport in care sa se stea atat la control. Si cand te gandesti ca erau 4 vamesi care trebuiau sa se uite doar la niste amarate de buletine/pasapoarte… Si, ca tacamul sa fie complet, am stat o groaza de timp pana sa ne urcam in autobuzul care ne-a dus la avion.

Am avut o surpriza placuta cand ne-am urcat in aeronava.  Interiorul elegant, curat si frumos. Total diferit de ce ne asteptam de la o cursa low cost.

…si am decolat… zborul a decurs foarte bine (chiar daca am trecut printr-o zona cu turbulente foarte mari).  Apropo… Timisoara arata foarte frumos din avion, la fel si Ploiestiul… numa’ ca-i mai mic .

De la aeroport pana in Milano am luat un autobuz care ne-a lasat la gara centrala a orasului. Pana la hotel am luat un taxi. Deh… gaseste o adresa in ditamai orasul. Si am constatat o mare diferenta fata de Bucuresti: aici, daca sunt mai multe taxiuri in statie, terbuie sa iei pe primul din rand, nu pe oricare. In Milano, in taxi trebuie sa porti centura de siguranta chiar daca stai pe locurile din spate, altfel risti sa primesti o amenda care poate ajunge pana la vreo 200 si ceva de euro. Ceea ce te-ar cam arde la buzunar, mai ales daca esti turist. Numai bine, pentru a te face sa nu mai repeti fapta . Dragut zic eu.

Off-topic. In brosura pe care am gasit-o in avion, am gasit la informatii despre Bucuresti “a honest cab from the airport will charge 30-40 lei”. Cu alte cuvinte, o initiativa buna, menita sa-i fereasca pe turisti de teparii de Romania.

Hotelul

Ne-am cazat la Hotel Atena. Un hotel de doua stele amplasat la etajul 2 dintr-o cladire din centrul orasului. Personal, am fost cam sceptic in ceea ce priveste cazarea, deoarece am citit pe net destule review-uri negative. Unii se plangeau ca nu au gasit camera libera, altii ca era dezordine in camera, altii se plangeau ca personalul s-a purtat urat cu ei, s.a.m.d.

Dar ne-am cazat (din moment ce facusem rezervare). Receptionerul ne-a intampinat cu caldura, glumet, zambaret, o adevarata placere sa vorbesti cu el. O camera curata, ingrijita, cu un aer boem (in primul rand datorita cladirii in care se afla si a elementelor vechi ce sunt prezente, foarte putin, ce-i drept). Plus ca privelistea face toti banii. Convingeti-va cu ochii vostri aici.

O scurta imagine asupra orasului

Prima impresie a fost pozitiva, strazi curate, cladiri vechi (pastrate in conditie buna), oameni civilizati, fara ghertoi, fara kitsch-uri la tot pasul, fara vanzatoare indolente si sictirite. O alta lume fata de ce vezi in Bucuresti. Si, cum vad oamenii pe aici, ma gandesc ca daca te porti si tu civilizat, nu a la ghertoi de romania, nu o sa se uite nimeni urat la tine, si nu o sa se poarte nimeni urat cu tine. Si, ca sa nu credeti ca mi-a pierit simtul critic, nu-mi place ca dupa ora 20:00 nu mai gasesti nici un magazin deschis. Maxim pana la ora 21:00. Cel putin in zona in care stam. Totusi, exista automate de tigari si prezervative .

P.S.: La hotel Wi-Fi-ul se plateste, iar in oras nu am gasit decat un hotspot, la McDonald’s, dar si acolo trebuie sa te inregistrezi. Si, nu, nu e asa de simplu ca la noi. Aici iti trebuie nr. de telefon de Italia pentru a primi parola, plus un ditamai carnatul de date.

Acum va zic ciao. Ne citim maine.

Acest articol a fost postat Sunday 19 July, 2009 la ora 10:03 pm si face parte din categoria jurnal de bord. Poti urmari comentariile, folosind feed-ul RSS. Poti sa lasi un comentariu, sau sa trimiti un trackback de pe blog-ul sau site-ul tau.