Limba noastra e un treasure. Gen.

Nota: titlul a fost scris intentionat asa.

Tinerii, generatia care va schimba total (parca asa era cliseul ala), sau, ma rog, o parte din ei, s-au gandit ca limba romana e cam invechita.

Asa ca, au considerat ca este datoria lor sa-i adauge diverse cuvinte din limba engleza, cu toate ca in romana exista cuvintele respective… Deh… e mult mai “cool” sa folosesti cuvinte englezesti. Astfel, au aparut unele exprimari care sunt de-a dreptul stupide. Ascult un spot publicitar la radio, iar la un moment dat aud chestia asta: “…iar parintii vor afla ultimele noutati in materie de parenting”. Credeti-ma ca am ramas masca. Oare copywriterul care a conceput textul pentru reclama respectiva, n-a auzit in viata lui de notiunea de  “crestere a copiilor”? Altfel nu-mi pot explica de ce a simtit nevoia sa foloseasca acel “parenting”.

Sau… imi aduc aminte ca ma uitam acum multa vreme la televizor si am dat peste un reportaj legat de planificarea unei nunti a unor persoane publice. O tipa (romanca) care se auto-intitula “event organizer” (suna prea “de la tara” sa zica “organizator de evenimente”) spunea planul de desfasurare a nuntii. Atunci cand alaiul avea sa ajunga la “ballroom”, urma sa aiba loc mai intai un “welcome drink” urmat de un “guest sitting” si, desigur, de un “dish serving”. Totul avea sa se termine cu “taierea si servirea wedding cake-ului”.

Si mai este un englezism care ma zgarie pe timpan. “Business”. Folosit in contexte de genul “…vrei sa fii in forma pentru business” (cum am auzit intr-o reclama), sau “revista / comunitate / mediu de business”. De asemenea, in firma care lucrez aud exprimari de genul “produse care aduc valoare businessului dumneavoastra”. Cu ce e oare mai prejos “afacere” decat “business”? Ar fi foarte amuzant, daca atunci cand se vorbeste cu o persoana din strainatate, sa se foloseasca ceva de genul “…brings a great value to your afacere”. Si, va mai zic un englezism, la care am facut alergie (pentru ca il aud cam in fiecare zi la serviciu) “document management”, folosit in constructii de genul “produse de document management”. Mi se pare utilizat foarte aiurea, avand in vedere ca traducerea in romana este “management de documente”, care nu suna deloc rau. In aceeasi situatie, sunt si cuvintele “public relations” (folosit foarte frecvent ca “P.R.”), “corporate identity” (folosit frecvent ca “C.I.”), “disk jockey” (sau “D.J.”) …si exemplele ar putea continua.

Personal, utilizarea englezismelor, mi se pare OK (apropo, asta-i alt englezism integrat in vorbire), atata timp cat o persoana nu le utilizeaza in exces.

In schimb, o forma avansata grava de cretinism lingvistic, manifestat de putin timp incoace, manifestata in special pe internet, si care am vazut ca atrage tot mai multi adepti este terminarea propozitiilor cu “gen”. De exemplu: “Ma plimb. Gen.” sau “Unii n-au noroc. Gen.” sau “Chestia aia a fost misto. Gen.”. Conform DictionarUrban.ro, “Aproape imposibil de explicat, “gen” se foloseste la finalul unei propoziţii ca un fel de puncte de suspensie, ca un dubiu sau o relativizare a afirmaţiei precedente.”. Cu alte cuvinte, cretinetii (dupa cum bine i-a numit CTP), au inlocuit “…” cu un cuvant. Adica, trei caractere, inlocuite de trei caractere. Ma intreb de n-au folosit alt cuvant, de exemplu “cucu-bau”. Ar fi fost mult mai amuzant. Imaginati-va cum ar fi fost sa auzi o propozitie de genul “Ma plimb. Cucu-bau” sau “Unii vorbesc tampenii cucu-bau.” Probabil pentru ca era prea lung :)

Greselile gramaticale sunt intalnite la persoane de toate varstele. Dupa cum zicea (si) Traian Basescu, mare pare din cei care termina azi liceul, nu sunt in stare sa vorbeasca in mod corect limba romana, iar o parte din profesori nu au ce cauta in invatamant. Si intr-adevar, profesorii care nu sunt in stare sa-si faca meseria si nici nu sunt in stare sa impuna respect in fata elevilor… chiar nu au ce cauta in invatamant….

Dar sa revenim la oile noastre. Uitati-va la 80% din cei care sunt inca in scoala, sau tocmai au terminat liceul. Nu sunt in stare sa lege doua cuvinte cum trebuie. As fi fost tentat sa scriu aici numai despre cocalari ca nu stiu sa lege doua vorbe cum trebuie, dar mai sunt o multime de alte persoane. Am vazut o multime de cazuri de persoane, care, fie nu prea aveau cunostinte de gramatica, fie nu cunosteau sensul unor cuvinte, uzitate, cel putin odata in viata. (vezi emisiunile gen “Lumea lu’ Gaita”, sau filmuletele recente facute de Zapp, referitoare la emoticoane).

Si ne vrem europeni, vrem sa plecam in ‘enspe mii de tari straine, dar nu ne cunoastem suficient de mult propria limba.


7 raspunsuri to “Limba noastra e un treasure. Gen.”

  1. Anna says:

    Wut iz lulspeach den miiiister? Can we uses eet exec…. eexece…. in execes?

  2. Loredana says:

    As spune ca nu ne cunoastem limba pentru ca nu vrem sa o cunoastem. Mai stiu oameni care prefera sa scrie intr-un anumit fel ori sa vorbeasca asa cum o fac pentru simplul motiv ca asa e la moda, ca asa vorbesc toti si ei nu pot fi mai prejos.

    Din pacate asa cum aminteam intr-un material mai demult, limba de lemn (de un fel) a murit, traiasca limba de lemn noua (apropo de a aduce valoare businessului dumneavoastra si nu numai).

    In sfarsit sa nu ii uitam pe cei ce fac uitata prepozitia “pe”. E chiar atat de greu sa spui “pe care l-am vazut/facut etc.” in loc de “care l-am…”? Dar e mai usor sa scrii “Gen” decat “…” insa e foarte greu sa scrii si mai ales sa pronunti “pe” – acolo unde e cazul.

  3. Bleau says:

    Recunosc ca si eu folosesc termeni din engleza. Nu in halul in care ai povestit, dar sunt unii termeni tehnici si unii termeni de afaceri care nu suna nicicum in romana si expresiile/termenii sunt acceptati de catre mediul business. Ma mai cenzurez si eu din cand in cand, dar evident, imi mai scapa :)

  4. [...] Persoana foloseste “Gen.” in exces. (Vezi postul asta.) [...]

  5. Onics says:

    foarte tare ce-ai scris. si “true”. cucu bau :) )

  6. roxana says:

    PR vine de la public relations nu relationships :D

Lasa un raspuns