Archive for May, 2009
Decalogul dupa Arhi
by aBogdan on May.31, 2009, under zece
Atunci Arhi s-a intors cu fata spre web si a zis:
- Eu sunt alfa si omega, inceputul si sfarsitul. Beware.
- Sa nu citesti alte bloguri in afara de al meu, si sa nu mai urmaresti pe altcineva pe twitter in afara de mine.
- Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt pe blogul meu, sau pe twitter-ul meu.
- Adu-ti aminte de ziua porn-ului ca sa o sfintesti.
- Cinsteste internetul si porn-ul ca sa-ti fie bine online si offline.
- Perversitatea ta nu e o boala, e un dar de la Dumnezeu. Savureaza-l.
- Cine ma urmareste pe twitter, trebuie sa stie ce-l asteapta.
- Sa nu-ti ucizi poftele (carnale) ascunse.
- Sa nu furi nici un cuvant de la mine. Altfel, cartelul va fi pe urmele tale.
- Poti sa poftesti la ce auzi de la mine, sau la ce vezi la mine. Nu inseamna ca vei primi.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
E la moda sa scrii carti
by aBogdan on May.31, 2009, under social
De ceva vreme, am observat ca din ce in ce mai multe vedete personalitati publice, fie ele autohtone, fie de peste hotare, au inceput sa scrie carti. Orice fel de carti. Sa curga cerneala, sa fie vanzare, sa iasa bani. Pentru ca, pana la urma, nu cred eu ca s-ar apuca vreo vedeta sa scrie o carte daca n-ar fi intr-un oarece impas financiar.
Numele este brandul; brandul vinde cartea. Iar in cazul lor, brand-ul este destul de puternic. Cel putin pe plan regional. Orice subiect ar aborda, cu siguranta se vor gasi suficienti cumparatori, macar pentru a amortiza costurile de productie.
Unele carti par sa apara pe banda rulanta. Cei care isi doresc sa-si vada numele pe un volum, trebuie doar sa gaseasca un subiect, oricat de stupid si sa-l dezvolte.
Madonna a scris carti pentru copii. Amy Winehouse vrea sa publice un volum pentru cei mici (probabil o autobiografie, cu titlul “asa nu!”
). Eminem, Marilyn Manson, Tony Hawk sau Britney Spears, au decis sa isi publice biografiile. Altii au scris carti de bucate (fara sa fie bucatari).
Daaar… la categoria “hai sa ne aflam in treaba“, Barbara Streissand va scoate o carte despre noua sa locuinta din Malibu. Ma intreb ce mama ai putea scrie intr-o asemenea carte. Ca mai mult de 4 pagini, nu prea cred ca ai ce scrie despre o vila. …sau poate o sa scoata o carte de colorat, cu fiecare coltisor al casei.
Trist este ca aceste carti chiar se vor cumpara. Poftim cultura neamule!
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Apropo de Faith No More in Romania
by aBogdan on May.30, 2009, under amestecate
Ma uitam in seara asta pe site-ul Faith No More sa vad daca a aparut si pe site-ul lor concertul de pe 15 august de la Sala Polivalenta din Bucuresti…
…si am vazut doua chestii:
1. Concertul a fost confirmat pentru data de 15 august
2. A intervenit o schimbare in program. Concertul se va tine in orasul Romania din Bucuresti. Poftiti si dovada, mai jos
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Ne place senzationalul
by aBogdan on May.28, 2009, under social
Ati observat cum aproape in fiecare tragedie care se intampla in lume, exista in radul victimelor si un roman?
Se petrece un cutremur mai serios in lume? Printre victime se afla cel putin un roman. Se prabuseste un avion? Romanul este acolo, pe lista victimelor. Se produce un atentat? Romanul se afla (cel putin) printre raniti. Accidente de tot felul, violuri, crime, pe unde se poate, sunt romani implicati. Parca ne-o cautam cu lumanarea.
Majoritatea romanilor sunt dependenti de drame. De fapt, sunt dependenti de privitul la dramele, tragediile si nenorocirile altora. Sunt dependenti de senzational. Parca s-ar hrani cu asa ceva. Parca asa ceva ar tine spiritul treaz. Parca daca vezi ca a murit capra vecinului te simti mult mai bine. Cu toate ca tie iti merge rau, daca il vezi pe celalalt ca a intrat in rahat, chiar si putin, te simti mult mai bine.
O natiune otvizata, dependenta de senzational. Am ajuns atat de depenenti de drame, incat uneori parca ne ofticam ca nu ni se intampla si noua. Consider ca a inceput sa ne fie ciuda pe aia carora li se intampla tragedii. Ca pana la urma, cu cat mai mare este o tragedie, cu atat mai mult este mediatizata… deci… mai multa “reclama” pentru tara respectiva. Parca ne ofticam ca la noi nu au fost nici un fel de atentate, sau ca nu a fost nici un fel de accident atat de mare, cat sa-l preia o televiziune internationala. Macar un post de nisa din Somalia…
Si ma uitam la ziaristii cautatori de senzational, cat de mult se ofticau ca nu aveam si noi gripa porcina. Parca ii vad cum stateau tristi in redactii si se intrebau “Da’ cu ce suntem noi mai prejos decat Mexicanii de n-avem si noi gripa? …ca murim naibii de foame…”. Parca ii vad cum plangeau ca li se usuca pasta in pix…
Si a aparut si gripa porcina la noi… si iar vor curge rauri de cerneala in redactii, iar va face OTV-ul un ditamai serialul, iar se va vorbi despre asta peste tot.
Deh… ne place sezationalul.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Despre tineri si restrictii. O parere.
by aBogdan on May.26, 2009, under social
Citeam zilele asta un articol pe un site de stiri referitor la introducerea in cateva licee din Bucuresti a unor automate de cafea. Desigur, s-a nascut o disputa intre directorii liceelor si persoanele din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. Unii afirma ca in acest fel elevii vor sta mai mult in scoala, altii afirma ca liceele se vor transforma in cafenele.
Sunt de parere ca automatele de cafea trebuiesc pastrate in licee. Mi se pare o initiativa civilizata, sa lasi omu’ sa bea o cafea cand are timp, intr-un spatiu mult mai ok decat bodegile care exista pe langa scoli. Plus ca in bodegile respective se vinde alcool… care nu e chiar asa de inofensiv precum cafeaua. Si am observant ca elevii vin dimineata cu mai mult drag la scoala, stiind ca pot sa-si bea cafeaua alaturi de prieteni / colegi. (Scriu asta, din perspectiva unei persoane care a avut in liceu un automat de cafea in scoala. Si nu s-a plans nimeni de el.)
Nu inteleg pana la urma unde ar fi problema consumului de cafea la scoala. Pentru ca ne gandim la sanatatea elevilor? Pe naiba… Daca ne-am gandi la sanatatea lor, nu ar mai exista fast-food-uri/chioscuri in/pe langa scoli, ci ar exista cantine, cu mancare sanatoasa.
Daca ne-am gandi la sanatatea lor (si nu numai), am scoate cretinatatea aia de slogan “Pentru sanatatea dumneavoastra, evitati excesul de sare zahar si grasimi.” si l-am inlocui cu “Pentru sanatatea dumneavoastra, evitati excesele.” Punct.
Daca ne-ar pasa de sanatatea lor si de ei, n-am mai interzice atat de multe lucruri. Cafea, alcool, tutun, droguri usoare. ATENTIE! Nu promovez consumul de droguri (desi cred ca drogurile usoare ar trebui legalizate).
Orice este interzis, tenteaza si mai mult, iar atunci cand se gaseste o bresa in restrictie, apare excesul. Sa luam exemplul alcoolului. In liceu toata lumea bea pe unde apuca. Acasa, la petreceri, in baruri si la terase. Se bea mult, tocmai din cauza teribilismului varstei. Din cauza ca tu esti mai smecher decat aia de-o seama cu tine care beau suc si apa mineral. Pentru ca tu esti tare si ei sunt fraieri. Pentru ca tu esti rebel, iar ei asculta de parinti. Si, din dorinta de a fi mai “cool” decat altul, bei mai mult… si te imbeti.
Odata ce termini liceul, si incep sa consume alcool si aia care au baut suc in liceu, se termina si betiile tale (sau, ma rog, nu mai sunt asa dese). Tocmai pentru ca acum toata lumea bea, si nu mai esti la fel de “viteaz ca ei”. q.e.d.
E o mare tampenie sa interzici asa de multe lucruri. Oamenii ar trebui sa fie liberi sa descopere lucrurile, si sa faca singuri diferenta intre cee e bine pentru ei si ce nu.
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
De ce nu dau follow back la toti
by aBogdan on May.26, 2009, under zece
Recent, m-a intrebat cineva de ce nu dau follow back tuturor celor care ma urmaresc pe twitter.
Raspunsul e simplu: pentru ca mi-am stabilit un set de reguli in legatura cu cei pe carora le dau follow back pe twitter.
- Persoana nu are nici un update, sau un singur update.
- Persoana urmareste foarte multi oameni, dar este urmarit de foarte putini. (Nu dau follow, mai ales cand se indeplineste si punctul 1. Stiu ca exista programe care fac auto-follow)
- Nu dau follow celor care nu au nici un bio, nici un site, nici un avatar.
- Persoana respectiva include in toate updateurile ei link spre blogul personal.
- Update-urile respectivei persoane contin chestii de tip “make money fast”
- Tweeturile au un iz de spam.
- Nu inteleg limba in care scrie persoana respectiva. (De exemplu ma urmareste cineva care scrie in araba.)
- Nu mi se pare interesant ce scrie persoana respectiva.
- Daca dau follow unei persoane, si aceasta imi da un DM cretin de multumire. (Am primit de la cineva o chestie de genul “Iti multumesc ca ma urmaresti si sper ca impreuna cu mine si cu blogul meu sa iti inmultesti banii.”). In cazul asta, dau rapid unfollow, si nici ca mai dau follow back vreodata.
- Persoana foloseste “Gen.” in exces. (Vezi postul asta.)
Pe acelasi subiect (link-uri generate automat)
Am renuntat la last.fm
by aBogdan on May.24, 2009, under amestecate
…pentru ca am aflat ca, intr-adevar, chiar au trimis niste date personale ale unor utilizatori spre RIAA (un fel de UPFR din S.U.A.).
Prin luna februarie, cu vreo doua saptamani inaintea lansarii albumului U2 – No Line on the Horizon, acesta devenise disponibil pe torrent. Asa ca, RIAA, a cerut last.fm-ului o serie de informatii referitoare la cei care ascultau deja albumul, cu toate ca nu fusese lansat. CBS, compania-mama a celor de la last.fm a furnizat date legate de utilizatorii repectivului serviciu, printre care user name si IP.
Unul din reprezentantii last.fm a afirmat ca, de fapt, CBS-ul le-a cerut datele respective, pentru uz intern, fara a specifica adevaratul motiv al cererii.
M-am hotarat sa renunt la serviciul last.fm deoarece, mi se pare o incalcare grava a politicii de confidentialitate a site-ului. Nu mi se pare normal sa fie furnizate date asupra utilizatorilor. Mi s-ar fi parut mult mai ok, sa se caute sursa de la care a provenit aceasta scurgere de informatii.


